Durata de utilizare.

Nu doar câştigul termic şi randamentul denotă calitatea unui colector, ci şi durata de utilizare. La ce bun cel mai eficient dintre colectori, dacă se strică după doar câţiva ani. Referitor la durata de utilizare, în DIN EN 12975 sunt descrise câteva testări care au înregistrat rezistenţa la temperatura de stagnare, la şocurile de temperatură (răcire bruscă a unui colector care poate avea loc de exemplu din cauza ploii), etanşeitatea la ploaie şi aerisirea, încărcarea mecanică, precum şi procesul de imbătrânire. Astfel de testări sunt necesare pentru a putea fabrica produse de calitate şi cu o durată lungă de viaţă. Aşa-numita aprobare a formei de construcţie conţine: testul de performanţă conform DIN EN 12975, un test de stagnare, precum şi o verificare în atelierul producătorului a presiunii, a defectelor, precum şi o verificare a sudurii. Aprobarea formei de construcţie este obligatorie în Germania. Deşi în cadrul procesului de europenizare s-au stabilit şi impus norme la nivel european şi proceduri unitare, nu s-au pus la punct încă toate detaliile. Marca europeană de calitate „Solar Keymark are rolul de a contribui la o uniformizare şi, in cele din urmă, de a-i da consumatorului certitudinea că produsul este unul de calitate, cu o durată lungă de viaţă.

Indiferent de indicaţii şi testări, cercetările arată că durata minimă de viaţă pentru colectorii solari este de minim 20 de ani. Colectorii moderni, ai noii generaţii, depăşesc cu siguranţă acest prag de 20 de ani.

Amortizarea energetică

După ce am prezentat deja câştigurile termice ale colectorilor solari, să aruncam acum o privire şi asupra necesarului de energie folosit pentru fabricarea colectorilor. Amortizarea energetică înseamnă raportul dintre necesarul de energie folosit pentru fabricaţie (are loc o singură data) şi caştigul de energie. La drept vorbind, această definiţe nu este tocmai corectă, pentru că nu sa luat în calcul necesarul de energie pentru funcţionarea şi repararea instalatiel. În plus, caştigul anual nu este constant  pe toată durata utilizării colectorului. Această carte prezintă şi amortizarea energetică în funcţie de gradul de poluare al apei şi aerului, dar nu în funcţie de fiecare colector in parte, ci în funcţie de instalaţiile complete.

Necesarul de energie folosit pentru fabricarea colectorilor plaţi este cuprins între 200 şi 330 kWh/m2, Întrucât aceştia au un câştig energetic de 250- 530 kWh/m2, timpul de amortizare energetică variază între 4 luni şi 1,3 ani (=1 an şi 4 luni); in cazul colectorilor cu vid, al căror câştig energetic este cuprins între 400 şi 890 kWh/(m2.a), timpul de amortizare scade, ajungând chiar şi la 2-5 luni de zile.

Factorul de câştig se referă la timpul de amortizare energetic al unei instalaţii în funcţie de durata de utilizare. Acesta arată de câte ori în timpul duratei de viaţă se produce atâta energie cât a fost necesară pentru producţia instalatiei.

Dacă durata minimă de viaţă este de 20 de ani, atunci rezultă că factorii de câştig pentru colectorii solari au valori cuprinse între 15 şi 120.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *